Dorin Cocan

❤️RĂSĂRIND, DIN ASFINȚIT...❤️

Toată viața eu am fost visat,

Un răsărit așa cum n-a mai fost

Soarele ieșind ușor din mare,

În flăcări ce-mi inundă trupul tot !

Eu te-am surprins ieșind din apa mării, 

În răsărituri ce mereu singur le-am prins , 

Mi-ai apărut din lacrima-ntristării , 

Și-n dulce îmbrățișare te-am cuprins !

Cu tine vreau să fiu la mal de mare , 

Și tu de-aici să nu mai pleci în veci ,

Să fii iubirea mea ultimativă ,

Ce-o strâng în brațe-n nopțile prea reci !

A trebuit să treacă-o viață-ntreagă, 

În care tu ai fost în gândul meu ,

Visând s-apari tu, ultim răsăritul, 

Ce mă va mângâia, de-acum, mereu !

Cu tine vreau să fiu la mal de mare, 

Și tu de aici să nu mai pleci în veci ,

Să fii iubirea mea ultimativă,

Ce-o strâng în brațe-n nopțile prea reci !

Și abia acum târziu am înțeles,

De ce-i așa fantastic asfințitul,

Atunci când lângă tine pot sa-l văd, 

De-acum și până va veni sfârșitul!

Acum îmi ești atâta de aproape,

Cu tine eu adânc m-am contopit ,

Și pot să spun de-acum fără-ncetare, 

Că tu ești viața mea spre infinit !

Author: Dorin Cocan,

Edited and published by ❣️ Camelia Vlăsceanu

04.08.2024